da, incep sa cred ca ar fi trebuit sa redenumesc blogul, asa cum mai multi mi-au sugerat, in viata in taxi pentru ca si postarea asta tot la o excursie cu taxiul se refera
In paranteza fie spus sotul meu ma incurajeaza sa merg cu taxiul si spune ca daca nu as merge ce subiecte as mai avea sa potez :)
Asadar pentru cei care au deschis aparatele de radio mai tarziu, reiau atmosfera care precede fiecare istorie cu taxiul. E seara, e frig, sunt prea obosita si nefumata ca sa iau mijloacele in transport in comun si sa ma duc acasa (desi chiar si in tramvai am gasit subiect de blog pe care il am in drafts si poate intr-o zi il voi posta)
Vad taxiul parcat, intreb daca e liber si urmez indicatia nonverbala a soferului de a ma aseza in spate. Ma asez cuminte si instantaneu ma buseste rasul. Cum motivul crizei de ras este cireasa de pe tort voi povesti la final de ce.
Ma asez, asadar cuminte, spun unde vreau sa ajung si incep sa butonez telefonul in incercarea de a surprinde o poza a ceea ce ma impresionase pana la lacrimi (de ras), cand ridic privirea eram la piata romana. Nu-i nimic imi zic, probabil ca mergem pe la Unirii apoi pe Splai... continui sa butonez.
Remarc insa cateva minute mai tarziu, cand ar fi trebuit sa fiu acasa conform calculelor mele, ca sunt la Budapesta. Nu-i nimic, imi zic, o luam prin pasaj si apoi acasa....
Cum renuntasem la a obtine o imagine calitativa a ceea ce era in fata mea, ma concentrz la drum si imi urmaresc soferul
Un nene (ca domn nu e) cu o caiulita cu mot portocalie, cu o geaca portocalie si cu niste ochelarii care candva purtau numele de fund de sifon.
trecem pe langa o beninarie si deschid un subiect la zi imi imaginam eu: ia spuneti - intreb - ati alimentat azi?
tipic pentru orice sofer de taxi, aceste cateva cuvinte declanseaza o avalansa de reactii.
tanguitor: pai da domnisoara, doar nu eram eu gica contra. Trebuie sa alimentez si daca am vazut ca erau si altii care alimentau m-am dus si eu...
calm: credeti ca mie imi convine sa las o jumatate din banii castigati intr-o zi la benzinarie? ce sa platesc mai intai? benzina? facturile? norma?
iritat: ca daca e doar unul care sa se opuna nu se intampla nimic.... ia sa fi blocat benzinariile, sa vedeti atunci cum ar fi fost!
nervos: suntem niste oameni de c***t ca daca ne-am fi unit schimbam multe in tara asta, dar suntem prosti domnisoara!!! prosti!!! toti!! (hmmmm chiar si eu?)
isteric: au murit degeaba tinerii aceia curajosi la revolutie!!!! DEGEABA!!!! ce au schimbat? nimic!!!
resemnat: asta e domnisoara..... suntem o tara de #$%%$$# si de %$%$^#& primim ceea ce meritam!!!
surprins: unde ziceati ca mergem?
eu: la real vitan
el: pai nu pe aici trebuia sa o luam....
eu: e ok si pe aici, faceti dreapta la dristor si ajungem
el: da, da asa e...
liniste.... l-am lasat sa isi macine gandurile si doar cate o privire in oglinda retrovizoare imi dadea de inteles ca desi era poate aparent mai sanatos decat predecesorii sai din posturile anterioare, era in adancul sufletului mult mai chinuit si mult mai tulburat.
Cursa pana acasa m-a costat aproape 20 lei ceea ce e de inteles avand in vedere ca am vazut tot centrul bucurestiului si am luat-o aproape prin pipera pana sa ajung acasa....
A! incheiam fara cireasa!!
cum ziceam, cand m-am suit in taxi pe spatele tetierei scaunul din dreapta era pus urmatorul afis
(il redau asa cum l-am gasit caci poze nu am putut sa ii fac insa l-am notat)
"Stimati clienti,
In cazul in care sunteti raciti si aveti tendinta de a stranuta des sau tusiti chiar si sporadic, va rog respectuos sa folositi batista sau servetele de unica folosinta pentru a nu transmite si altor persoane maladia dumneavoastra.
Va multumesc anticipat"
Acum, sincera sa fiu, ma incearca si pe mine o raceala si chiar imi venea sa tusesc insa servetelele de unica folosinta se ascundeau cu indemanare de mine, undeva prin geanta si realizand ca nenea ar fi capabil sa ma dea jos din taxi daca nu urmez indicatiile m-am abtinut tot drumul pana acasa....
Sincer ii prefer pe cei care se manifesta dubios decat pe cei care par sanatosi insa dau toate indiciile unei personalitati tulburate... rau
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu