Se spune ca la inceputul timpurilor oamenii erau completi, androgini... si ca zeii, gelosi pe fericirea oamenilor, i-au separat lasand pe fiecare sa isi caute la infint jumatatea..... ce te faci insa cand iti gasesti jumatatea apoi un suflet geaman?....
Sufelul meu geaman s-a urcat in trenul vietii in urma cu ceva timp (cat timp nici nu mai conteaza) si s-a asezat pe scaunul de langa mine.... Incet, incet am incropit o conversatie. La inceput stangace... dar cuvintele nici nu isi aveau rostul caci repede am remarcat ca e ca si cum m-as privi in oglinda ca si cum as vorbi cu mine.... Ti s-a intamplat vreo data sa incepi o propozitie si celalalt sa o termine in locul tau? stii oare cum e sa exclami acelasi lucru cu aceiasi intonatie in cor cu un alt suflet? sau cum e sa incepi doar sa spui ceva si sa vezi in ochii celuilalt ca stie despre ce e vorba si te intelege? Asa eram eu si sufletul meu geaman! Miezul petrecerilor din tren, mari suflete amatoare de poezie si cantec, povestitoare neintrecute dar mai ales mari amatoare de umor.
De fiecare data cand treceam peste un macaz si trenul se zgaltaia din toate incheieturile parand oricand gata gata sa se destrame gaseam sprijinul acestui suflet care ma privea calm si imi spunea: nu-i nimic, e doar un macaz, totul va fii bine!
Statiile veneau si treceau, noi ramaneam doua suflete pe aceiasi banca in acelasi tren. Nu a fost zambet care sa nu isi gaseasca reflectia in ochii acestui suflet, nu a fost lacrima nestearsa de el sau emotie neimpartasita....
Trenul si-a continuat mersul prin locuri scaldate de soare. Si ce bucurie mai mare puteam sa am decat sa impart toate aceste minunatii cu sufletul meu geaman? Dar....
Dar toate au un sfarsit. Intr-o noapte, fara ca eu sa stiu, in tren s-a urcat un alt suflet. Era perechea sufletului meu geaman si mi l-a furat....
Lucru ciudat cu trenul asta! Uneori distantele mari pot parea atat de mici iar cele mici, hauri de nedepasit. Sufletul meu geaman nu a plecat departe, e doar in alt vagon dar....
Desigur ne-am promis sa ne scriem, sa vorbim ca inainte, sa nu ne uitam.... Zgomotul trenului a tempertat in timp comunicarea noastra... scrisorile nu mai ajungeau la destinatie iar cuvintele se distorsionau. Legatura a ramas insa neschimbata..... simt ce simte sufletul meu geaman, traiesc ce traieste sufletul meu geaman, sufar si ma bucur alaturi de ea... Suntem in acelasi tren si orice mi s-ar spune STIU ca nu vom mai cobori din el decat impreuna...
De aceea maine, de ziua indragostitilor si de ziua de nastere a sufletului meu geaman ii spun "La multi ani!!" Cameliei cea care mi-a fost, ani de zile, alaturi la bine si la greu, doamna care recita Parazitii la fel de frumos si de bine cum recita Arghezi, cea care s-a plimbat cu tigaia de clatite prin 253, cea alaturi de care am recitat "In jurul unui divort" in fara Bancii Nationale, cea care a fost calcata de masina in fata mea si tot ce a putut sa spuna a fost: "Ce tare!", cea care m-a tinut de mana in momente de cumpana si care mereu a gasit un cuvant frumos pe care sa mi-l spuna atunci cand am avut nevoie, cea care m-a incurajat sa imi pun in aplicare cele mai nebunesti planuri si care acum, desi e departe, imi este la fel de apropiata.
Asadar: La multi ani Fomi!!!
Sa nu te puna mama naibii sa incepi sa plangi acum ca te spun!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu